Karsten Mackensen, Musik und die Ordnung der Dinge im ausgehenden Mittelalter und in der Frühen Neuzeit. Musica Poetica 1. Frankfurt: Peter Lang, 2017. Pp. 353. €70.43.

2021 ◽  
Vol 6 (1) ◽  
pp. 349-350
Author(s):  
Maria Semi
Keyword(s):  
Musica Poetica

CIRCULATING MUSICAL KNOWLEDGE IN EARLY SEVENTEENTH-CENTURY GERMANY: MUSICA POETICA TREATISES OF JOHANN HERMANN SCHEIN AND MICHAEL ALTENBURG IN THE LIBRARY OF JOHANN CASPAR TROST

2016 ◽  
Vol 35 ◽  
pp. 131-201
Author(s):  
Inga Mai Groote ◽  
Dietrich Hakelberg
Keyword(s):  
Seventeenth Century ◽  
Early Modern ◽  
Book History ◽  
Historical Context ◽  
Early Modern Period ◽  
Learning And Teaching ◽  
Musical Education ◽  
Modern Period ◽  
Musical Knowledge ◽  
Musica Poetica

Recent research on the library of Johann Caspar Trost the Elder, organist in Halberstadt, has led to the identification of a manuscript with two unknown treatises on musica poetica, one a lost treatise by Johann Hermann Schein and the other an unknown treatise by Michael Altenburg. Together they offer fresh insights into the learning and teaching of music in the early modern period. The books once owned by Trost also have close connections to his personal and professional life. This article situates the newly discovered manuscript in the framework of book history and Trost’s biography, and discusses the two treatises against the background of contemporary books of musical instruction (Calvisius, Lippius, or Finolt). The historical context of the manuscript, its theoretical sources and its origins all serve to contribute to and further the current understanding of musical education in early modern central Germany. An edition of the treatises is provided.

scholarly journals Fundamentos teológico-políticos da Musica Poetica alemã

2020 ◽  
Vol 8 (2) ◽  
pp. 1-31
Author(s):  
Cassiano Barros
Keyword(s):  
Musica Poetica

Eliot’s Ars Musica Poetica

2020 ◽  
pp. 129-146
Author(s):  
John Adames
Keyword(s):  
Musica Poetica

Musica Poetica: Musical-Rhetorical Figures in German Baroque Music

Notes ◽  
1998 ◽  
Vol 55 (2) ◽  
pp. 383
Author(s):  
David Yearsley ◽  
Dietrich Bartel
Keyword(s):  
Rhetorical Figures ◽  
Baroque Music ◽  
Musica Poetica

Influența viziunii lui Luther asupra muzicii în apariția conceptelor de musica poetica și retorică muzicală

2020 ◽  
Vol 35 (1) ◽  
pp. 33-38
Author(s):  
Ildiko Kalό ◽  
Keyword(s):  
Martin Luther ◽  
Johann Sebastian Bach ◽  
Musica Poetica

De cele mai multe ori, când vorbim despre retorică muzicală, despre figuri retorice sau elemente care țin de musica poetica, gândul ni se duce spre Baroc și, de ce nu, spre muzica lui Johann Sebastian Bach. Însă puțini dintre noi realizăm că augurii acestor noțiuni au pornit încă din Renaștere și un număr mult mai mic dintre noi vom conecta toate acestea de numele lui Martin Luther și Reforma protestantă. Principiile retoricii muzicale s-au dezvoltat cu precădere în spațiul nord-german, deși au fost prezente și în alte țări ca Italia, Franța și Anglia. Germania a fost, însă, cea care a adoptat și adaptat în modul cel mai entuziast în această perioadă terminologia, metodele și structurile retoricii antice. Muzicologul german Dietrich Bartel explică în Musica poetica motivul ascensiunii retoricii muzicale în Germania, prin îmbrățișarea viziunii lui Martin Luther asupra muzicii de către credincioșii creștini. Pe parcursul secolelor XVI-XVIII, retorica muzicală se îmbogățește și se perfecționează continuu, generând o artă extrem de elaborată, al cărei focus era găsirea de echivalențe între figurile retorice și intervalica muzicală. În acest mod, muzica a primit un plus de exactitate în ceea ce privește exprimarea.

Musica poetica und Kontrapunkt : Zu den musiktheoretischen Funktionen der Figurenlehre bei Burmeister und Bernhard

2017 ◽  
Vol 20 ◽  
pp. 7-24
Author(s):  
Siegfried Oechsle
Keyword(s):  
Musica Poetica

Die musikalisch-rhetorischen Figuren wurden systematisch zuerst von Joachim Burmeister in die Musiktheorie eingeführt. Ihre Funktion war die Benennung strukturell abgrenzbarer Teile eines musikalischen Werkes. Die Figuren bilden über die Kategorien der Kontrapunkt- und Stillehre hinaus eine eigene musiktheoretische Ebene. Insofern kritisiert Burmeisters Figurenlehre die Kluft zwischen kontrapunktischen Regeln und der konkreten Komposition. Ausdeutung und Verbildlichung textlicher Inhalte sind bei Burmeister nur als einmalige Sonderfunktionen möglich. Christoph Bernhard nimmt zwar den Figuren-Begriff auf, bei ihm ist er jedoch wieder in den Rahmen der Kontrapunkt-Lehre eingepasst und in erster Linie an die Dissonanz gebunden. (Autor, Quelle: Bibliographie des Musikschrifttums online)

scholarly journals Considerações sobre a teoria, poética e análise da música antiga

Orfeu ◽  
2020 ◽  
Vol 5 (3) ◽  
Author(s):  
Cassiano Barros
Keyword(s):  
De Se ◽  
Musica Poetica

A teoria musical, como categoria de pensamento sobre a música, constitui-se historicamente como conceito representativo das formas consideradas válidas de se conhece-la, diretamente condicionado pela cultura que o produz. No contexto da música antiga, esse conceito esteve associado a outros, tais como a poética e a prática musical, que definiam, conforme finalidades específicas, as possibilidades de realização e compreensão da música. Partindo de uma perspectiva hermenêutica, à maneira de um estudo de caso, este artigo apresenta uma investigação sobre o conceito de teoria musical no contexto específico da música luterana seiscentista e avalia a relação dele com os conceitos de poética e análise musical, no marco do tratado intitulado Musica Poetica (1606), de Joachim Burmeister.

scholarly journals A música métrica e a poética musical: influências da poética nos tratados de música portugueses nos séculos XVI-XIX

Humanitas ◽  
2018 ◽  
Vol 71 ◽  
pp. 81-98
Author(s):  
Ana Paixão
Keyword(s):  
Musica Poetica

Desde o tratado de Tractado de Cãto Llano de Mateus de Aranda em 1533 até ao final do século xix, os tratadistas musicais portugueses procuraram incluir aspetos da poética nas respetivas obras teóricas. Entre outros aspetos, identificaram sequências rítmicas resultantes da utilização do metro, procedimento que António Fernandes designava, em 1626, de «música métrica». Vários outros tratadistas musicais evidenciaram a preocupação em adequar a música ao texto, incitando os compositores a uma «poética musical», isto é, ao conhecimento dos pés poéticos e à adaptação da partitura aos respetivos metros. É o que preconiza, por exemplo, Eugénio de Almeida no seu Tratado de Melodia de 1868 com exemplos de pés poéticos transcritos para pauta. Alguns tratadistas sugerem ainda analogias muito diretas entre o poeta e o músico, tal como Jerónimo Cardoso que, no Dictionarium Latino Lusitanicum de 1570, define «Musicus, i» da seguinte forma: «Ho musico, ou poeta». Evidenciar‑‑se‑‑ão também pontos de contacto entre poética e música, através de paralelismos, comparações, referências ou apropriação, abordando ainda o conceito de «música poética».

Musica poetica

2020 ◽  
Vol 12(61) (2) ◽  
pp. 83-90
Author(s):  
Roxana PEPELEA ◽  
Keyword(s):  
Musica Poetica
Sign in / Sign up

Export Citation Format

Share Document