A interdisciplinaridade da retórica e sua influência na música colonial Brasileira

Resumo: Em determinadas músicas do final do século XVI ao começo do século XIX, a retórica mostrou-se como componente indispensável à tarefa de compreender e clarificar o discurso musical, haja vista a sua utilização, relacionada à gramática, bem como sua adequação nas estruturas musicais. Tal processo ocorreu por meio de uma sistematização e teorização aprimorada por diversos tratadistas da retórica musical, cujo postulado se embasava nos mestres da Retórica Clássica, Aristóteles, Cícero e Quintiliano, estabelecendo, assim, uma nomenclatura conhecida como Musica Poetica. Resultantes dessa metodização, vários tratados destacavam os meios pelos quais a música pudesse ser elaborada num discurso organizado e ordenado por elementos retóricos, de modo a mover os afetos do ouvinte. Nesse sentido, nos últimos 50 anos, a área da Música, através da musicologia, da performance e da teoria-análise, vem demonstrando interesse sobre o tema, desenvolvendo inúmeras pesquisas mediante análise retórico-musical, objetivadas em esclarecer a relação entre música e afeto. Por esse motivo, este artigo apresenta o diálogo da retórica com as outras áreas do conhecimento humano, a saber, Música, Filosofia e Hermenêutica, além da sua influência e emprego na música colonial brasileira por alguns compositores.

Scheins Geist aus Trosts Händen

Zu den bekannteren "Phantomtexten" der Musikgeschichte des 17. Jahrhunderts gehört wohl die Schrift des Leipziger Thomaskantors Johann Hermann Schein über die "Musica poetica, die Lehren so einem Incipienten in der Musica Poëtica (wie sie genennet wirdt) fürnemlich zu wissen von nöthen." In der Herzog-August-Bibliothek Wolfenbüttel ist nun aus dem Bestand der Bibliothek des Juristen und Organisten Johann Caspar Trost des Älteren (1616/17-1676) ein Sammelband erhalten, der mehrere musiktheoretische Drucke und einen handschriftlichen Teil umfasst, in dem Scheins Schrift ebenso wie eine bislang gänzlich unbekannte Abhandlung von Michael Altenburg (zeiltebens als Pfarrer tätig) überliefert sind. Es handelt sich um eine Kompilation verschiedener Texte, deren zweiter Teil eine Abschrift von Scheins Text sein muss.

Digital Música Poética y el Teatro Clásico Español: una ventana abierta al mundo

El presente artículo aborda la labor interdisciplinar de Digital Música Poética, un proyecto de investigación en cuya base de datos se acopia la herencia poético-musical del teatro áureo español. Filólogos y musicólogos cooperan en armonía como en el siglo XVII lo hicieran ambas disciplinas, y las contemporáneas e innovadoras herramientas digitales permiten al usuario acceder a hipervínculos, los cuales abren la puerta de un universo auditivo hasta ahora silenciado pero que, sin lugar a dudas, forma parte de nuestro patrimonio cultural.

Considerações sobre a teoria, poética e análise da música antiga

A teoria musical, como categoria de pensamento sobre a música, constitui-se historicamente como conceito representativo das formas consideradas válidas de se conhece-la, diretamente condicionado pela cultura que o produz. No contexto da música antiga, esse conceito esteve associado a outros, tais como a poética e a prática musical, que definiam, conforme finalidades específicas, as possibilidades de realização e compreensão da música. Partindo de uma perspectiva hermenêutica, à maneira de um estudo de caso, este artigo apresenta uma investigação sobre o conceito de teoria musical no contexto específico da música luterana seiscentista e avalia a relação dele com os conceitos de poética e análise musical, no marco do tratado intitulado Musica Poetica (1606), de Joachim Burmeister.

Influența viziunii lui Luther asupra muzicii în apariția conceptelor de musica poetica și retorică muzicală

De cele mai multe ori, când vorbim despre retorică muzicală, despre figuri retorice sau elemente care țin de musica poetica, gândul ni se duce spre Baroc și, de ce nu, spre muzica lui Johann Sebastian Bach. Însă puțini dintre noi realizăm că augurii acestor noțiuni au pornit încă din Renaștere și un număr mult mai mic dintre noi vom conecta toate acestea de numele lui Martin Luther și Reforma protestantă. Principiile retoricii muzicale s-au dezvoltat cu precădere în spațiul nord-german, deși au fost prezente și în alte țări ca Italia, Franța și Anglia. Germania a fost, însă, cea care a adoptat și adaptat în modul cel mai entuziast în această perioadă terminologia, metodele și structurile retoricii antice. Muzicologul german Dietrich Bartel explică în Musica poetica motivul ascensiunii retoricii muzicale în Germania, prin îmbrățișarea viziunii lui Martin Luther asupra muzicii de către credincioșii creștini. Pe parcursul secolelor XVI-XVIII, retorica muzicală se îmbogățește și se perfecționează continuu, generând o artă extrem de elaborată, al cărei focus era găsirea de echivalențe între figurile retorice și intervalica muzicală. În acest mod, muzica a primit un plus de exactitate în ceea ce privește exprimarea.

Considerations on the Elements of Musical Language in ‘La casa di peste drum’ [At the House across the Road] by Tudor Jarda

When we speak about musical rhetoric, rhetorical figures, or elements related to musica poetica, we almost always automatically think about the Baroque and, why not, about Johann Sebastian Bach`s music. However, few of us realize that the roots of these notions trace back to the Renaissance, and even fewer will relate them to Martin Luther`s name and the Protestant Reformation. The principles of musical rhetoric developed mainly in the North German space, although they were also present in other countries such as Italy, France and England. It was Germany, however, that in those times most enthusiastically adopted and adapted the terminology, methods and structures of ancient rhetoric. In his Musica Poetica, the German musicologist Dietrich Bartel explains the rise of musical rhetoric in Germany as a consequence of Martin Luther`s view of music being embraced by the Christian believers. Over the sixteenth to eighteenth centuries, musical rhetoric was continuously enriched and perfected, generating an extremely elaborate art whose focus was to find equivalences between rhetorical figures and musical intervals. Thus, music acquired a higher degree of accuracy of expression.

The Influence of Luther's View of Music on the Emergence of the Concepts of Musica poetica and Musical Rhetoric

La casa di peste drum [At the House across the Road] is, perhaps, Tudor Jarda`s most emblematic choral work, being the first composition of the 10 carols for mixed choir included in the volume Coruri [Choral Works] (1981). Dedicated to Maestro Dorin Pop and the Cappella Transylvanica choir, this work has been part of the ensemble`s repertoire since the publication of the collection, being also found in the repertoire of the most important Cluj and Transylvanian choirs. This paper aims to detail aspects of musical grammar in the choral work La casa di peste drum, highlighting the close connection between the text and music and its implications in the choral interpretation. The morphological and syntactic analysis also highlights certain characteristics of Tudor Jarda`s choral writing.

Observații asupra elementelor de limbaj muzical în lucrarea La casa di peste drum de Tudor Jarda

De cele mai multe ori, când vorbim despre retorică muzicală, despre figuri retorice sau elemente care țin de musica poetica, gândul ni se duce spre Baroc și, de ce nu, spre muzica lui Johann Sebastian Bach. Însă puțini dintre noi realizăm că augurii acestor noțiuni au pornit încă din Renaștere și un număr mult mai mic dintre noi vom conecta toate acestea de numele lui Martin Luther și Reforma protestantă. Principiile retoricii muzicale s-au dezvoltat cu precădere în spațiul nord-german, deși au fost prezente și în alte țări ca Italia, Franța și Anglia. Germania a fost, însă, cea care a adoptat și adaptat în modul cel mai entuziast în această perioadă terminologia, metodele și structurile retoricii antice. Muzicologul german Dietrich Bartel explică în Musica poetica motivul ascensiunii retoricii muzicale în Germania, prin îmbrățișarea viziunii lui Martin Luther asupra muzicii de către credincioșii creștini. Pe parcursul secolelor XVI-XVIII, retorica muzicală se îmbogățește și se perfecționează continuu, generând o artă extrem de elaborată, al cărei focus era găsirea de echivalențe între figurile retorice și intervalica muzicală. În acest mod, muzica a primit un plus de exactitate în ceea ce privește exprimarea.