Dileme și provocări în sprijinirea cursurilor de etică, deontologie și integritate academică

Societatea informațională și globalizarea aduc, precum orice tendință și schimbare majoră în istoria umană, avantaje și dezavantaje pentru individ și pentru întreaga societate. Odată cu circulația extrem de rapidă a informației, cu creșterea accesului la baze de date uriașe, cu apariția mijloacelor de comunicare la distanță care permit părților implicate să interacționeze în timp real, să transfere volume mari de date, au apărut și situații în care persoane individuale sau grupuri, au abuzat de aceste facilități și le-au exploatat în scopuri lipsite de responsabilitate etică, afectând instituții, specialiști din mediul academic, indivizi din diverse zone profesionale, atât din punct de vedere al imaginii, cât și patrimonial. Formarea și integrarea viitorilor specialiști pe piața muncii, în economie, în educație, în sănătate sau în administrație, necesită nu doar bagajul de cunoștințe aferent domeniului de studiu. Este nevoie de formarea unor comportamente, caractere și atitudini adecvate privitoare la integritate, etică, deontologie profesională. Acest lucru se obține prin educarea, conștientizarea și stimularea tinerilor, în vederea construirii valorilor morale până la virtuți, astfel încât să aibă un aport crescut la performanța unității în care își desfășoară activitatea, concomitent cu îmbunătățirea culturii organizaționale din care fac parte. Nu toți studenții vor activa în cercetare sau în educație. Acest lucru nu este relevant atunci când vorbim de necesitatea formării unor comportamente etice pe termen lung. Studentul de azi, viitorul profesionist, poate fi un serios element de influență pozitivă și formare adecvată a generațiilor următoare, de la catedră, din mediul de afaceri, dintr-o întreprindere sau dintr-o instituție publică.

De lege ferenda cu privire la reglementările cu impact asupra activității comisiilor de etică universitară

Prevederile legislative aplicabile activității comisiilor de etică universitară din România sunt multiple și de cele mai multe ori contradictorii. Astfel, activitatea comisiilor de etică universitară este mult mai dificilă, iar finalitatea procedurilor este pusă sub semnul incertitudinii. Acest articol subliniază necesitatea modificării acelor dispoziții privind termenele și procedura de soluționare, precum și modul de punere în aplicare a acestora. Studiul are la bază cercetarea efectuată asupra literaturii de specialitate, legislației aferente, jurisprudenței naționale și a hotărârilor consiliilor consultative de pe pe lângă ministerele de resort. La final sunt prezentate propunerile de lege ferenda ale autoarelor privind armonizarea Legii nr. 1 din 2011 și din Legea nr. 206 din 2004.

Considerații privind aplicarea normelor de etică în activitatea didactică universitară

Activitatea didactică universitară are la bază un sistem de valori etice unanim recunoscute, care gestionează și orientează comportamentul membrilor comunităţii academice. Aceste valori sunt încorporate într-o serie de reguli şi norme de comportament pe care le regăsim în legi şi în acte administrative normative denumite Coduri de etică şi deontologie universitară, avizate prin deciziile Senatelor universitare şi care fac parte integrantă din Cartele universitare. Constituie o sarcină și o preocupare permanentă a membrilor Comisiilor de etică universitară, să stabilească forţa juridică a acestor coduri şi relaţiile lor cu celelalte reglementări normative aprobate de către aceleaşi foruri din conducerea universitară. Atunci când se evaluează dacă un membru al comunităţii universitare a respectat sau nu normele de etică academică, în Comisiile de etică se analizează mai multe acte juridice ce pot fi aplicate cauzei care se discută. Care este procedura prin care se stabileşte ce act administrativ va sta la baza deciziei ce va fi luată? Unele acte administrative normative au o forţă juridică mai mare decât a altora? Sau toate au aceeaşi forţă juridică? Vom afla analizând multitudinea de reglementări juridice care au relevanţă în soluţionarea cauzelor cu care sunt sesizate Comisiile de etică universitară.

Acordarea unor sporuri diferite personalului medical și impactul asupra eticii profesionale

Acordarea unor sporuri salariale diferite personalului medical, în funcție de specializarea medicală, conduce la inechități care se răsfrâng asupra actului medical, cu impact asupra eticii profesionale medicale. Aceste diferențieri au fost create prin reglementarea și aplicarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare ''Sănătate şi asistenţă socială'' – aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.153/2018 - potrivit căruia sporurile acordate personalului medical creează diferențe mari de venituri între specialitățile medicale, aceste sporuri având cuantum între 5% și 85%. Acordarea diferențiată a sporurilor salariale, în funcție de specialitatea medicală, este lipsită de o justificare obiectivă și rezonabilă, iar amplitudinea diferențelor procentuale dintre sporuri nu se regăsește în alte state europene. Studiul analizează aceste aspecte legislative și are ca obiectiv propunerea unor modificări care să elimine inechitățile identificate.

Fundamentul moral al dreptului în Roma antică

Normativitatea sistemului social politic este un postulat al genezei și al organizării statului, privit ca un sistem de sisteme în care evident subsistemul dreptului apare în conținut și formă ca o realitate obiectivă ce-și are fundamentul în preceptele morale ale societății respective. Pe aceste coordonate între normele juridice Jus și cele de ordin moral FAS a existat o congruență perfectă în cadrul societății antice romane arătându-se în mod explicit că principiile dreptului roman se definesc prin principii de ordin moral precum – honestevivere, alterum non laedere, suum cuique tribuere.

A Critical Analysis of the Need for a Stronger International Legal Framework for Cyber Ethics in Times of Pandemic

Cyber technologies have changed both social and international relations dramatically. The influence of information and telecommunication technologies (hereafter – ICTs) extends from daily life to fundamental freedoms, economies, public administration and political relations. Recent changes brought by coronavirus has emphasized the world’s heavy dependence on ICTs. The technologies provide a virtual environment for normal working processes, ensure e-procurement for medical equipment and supplies, raise awareness of coronavirus prevention, maintain people’s life at hospitals etc. However, ICTs not only provide considerable benefits to society as a whole, but also can be used for criminal purposes as well as in manner inconsistent with the Charter of the United Nations to inflict substantial damage to critical infrastructure of a state, interfere in elections, block e-government and bank services etc. The pandemic has led to the introduction of new cyber challenges and risks. At the same time, there is no international treaty on cybersecurity as well as on combating cybercrime concluded under the auspices of the United Nations that could be applicable to cope with these newly emerged threats. In this situation, cybersecurity challenges might be addressed through ethical norms, which are more flexible than international legal norms. Thus, in the absence of comprehensive legal response to cyber risks cyber ethics is particularly important. Therefore, the article analyzes international legal basis for international cyber ethics. It distinguishes the types of international relations that are regulated by ethical norms. The research defines new risks to cyber security that have emerged during the pandemic and discusses possible ways to respond them through cyber ethics. The paper expresses a view that ethical rules concerning friendly and responsible state behaviour in the context of combating cybercrime should be reflected in an international convention on countering the use of information and communications technologies for criminal purposes, which is going to be developed under the auspices of the United Nations.

Research Ethics in Universities

The ethically process in research is time consuming because we also find a difficulty when judging different problems seeing that many regulations have ambiguous meaning. For ethics commission members it appears to be a burden when it comes to analyze the research ethics issues. The main reason is represented by the increased subjectivism and also the differences between an institutions to another or even between different countries. This study aim is concentrated around the ethics problems that appear in the research field. Each researcher must be informed about the research ethics and make an individual effort to find the appropriate information that fits to his personal interest regarding all possible ethics issues that can appear in his interest domain. A specialist with integrity and common sense it is supposed to act with active and politically correct conscience during his research activity especially in experimentation systems and afterwards when results dissemination is prepared for publishing. The intellectual property is the most important set of exclusive rights granted to original creations or extraordinary research results. The ethics commissions around the world would appreciate, protect and encourage all the politically correct behavior in this vast domain.

Deontologia muncii în echipă în contextual actual al muncii la domiciliu

Omul ca ființă socială se integrează în colective diferite, în funcție de activitate, și își adaptează comportamentul în funcție de rolul pe care îl ocupă în grupul formal sau informal în care se regăsește. În cazul muncii în echipă, este necesară o anumită coordonare a activităților individuale, stabilirea unor restricții și/sau competențe care să conlucreze la cooperarea membrilor echipei, în condițiile în care în mod individual fiecare membru să fie stimulat spre performanța echipei. Începând cu anul 2020, translatarea activităților angajaților în mediul casnic (munca la domiciliu sau telemuncă) a determinat pe de o parte securizarea personalului din punct de vedere al sănătății, dar distanțarea socială a generat anumite rupturi în cazul activităților derulate în echipe de lucru și preluarea unor activități suplimentare de către unii membri ai echipei, fie din motive tehnice (dotările de acasă nu permit desfășurarea anumitor activități), fie din motive organizatorice. Cercetarea din prezentul studiu urmărește să identifice, în cadrul legal actual al muncii la domiciliu, măsurile prin care angajatorii pot modifica atribuțiile angajaților în cursul derulării raportului de muncă, respectiv cadru legal care permite sau impune angajatorului să opteze pentru munca la domiciliu/telemunca

Etica academică în contextul pandemiei Covid 19: metode eficiente utilizate la nivel instituţional

În contextul situației pandemice provocate de Covid 19, etica şi valorile academice au avut de suferit în ceea ce privește informarea, promovarea și diseminarea normelor de conduită academică și profesională. Toate instituţiile publice au la bază fie codul de etică și deontologie, fie regulamente de conduită profesională pentru a contracara problemele unui comportament inadecvat. Prin urmare, au fost necesare noi metode de promovare adaptate comunicării online. Noile metode utilizate au facilitat transmiterea informaţiilor, care vizează drepturile şi obligaţiile studenţilor, normele de comportament și conduită ale personalului academic şi auxiliar, facilitând astfel respectarea standardelor de etică şi conduită acceptate și impuse de mediul universitar. Lucrarea de faţă abordează problematica metodelor utilizate în această perioadă, în care mediul on-line a constituit sfera de desfăşurare a tuturor acţiunilor întreprinse. E-mail-urile de informare și promovare, întâlnirile individuale sau în grup, dezbaterile pe diverse teme, şedinţele de consiliere şi-au găsit un teren propice de manifestare în mediul virtual. Aşadar, unei universităţi, care în societatea actuală are rolul de a reprezenta un pol de excelenţă cu funcţie de formator de opinie şi atitudine la toate nivelurile ei, îi revine dificila sarcină de a promova și veghea asupra valorilor morale şi etice