Abordări conceptuale și metodologii de măsurare a calității vieții. O analiză descriptivă

The main objective of this paper is to describe the logic of the conceptual approaches regarding the quality of life, and to identify the main dimensions and measurable indicators of quality of life. The identification of the main conceptualizations of quality of life is an essential step, in the context in which quality of life is often ambiguous or has multiple meanings. Although often used as an umbrella term which encompasses many aspects of human life, we aim to describe the logic of the integrative approaches regarding well-being/ quality of life. The identification of the main dimensions and measurable indicators of quality of life with a brief description of those, will serve to operationalize a list of life quality dimensions. Keywords: quality of life research; quality of life measurement; quality of life theory; social indicators; economic indicators. ●●●●● Principalele obiective ale acestei lucrări sunt de a descrie logica abordărilor conceptuale privind calitatea vieții și de a identifica principalele dimensiuni, respectiv indicatori măsurabili ai calității vieții. Analiza principalelor conceptualizări ale calității vieții reprezintă un pas esențial, în contextul în care utilizarea conceptului de calitatea vieții este adesea ambiguă sau cel puțin cu sensuri multiple. Deși utilizat adesea ca un termen-umbrelă care înglobează mai multe aspecte ale vieții umane, ne propunem să descriem logica abordărilor integrative privind calitatea vieții. Identificarea principalelor dimensiuni și indicatorii măsurabili ai calității vieții, cu o descriere pe scurt a acestora, va servi la operaționalizarea unei liste de dimensiuni a calității vieții. Cuvinte-cheie: cercetarea calității vieții; măsurarea calității vieții; teoria calității vieții; indicatori sociali; indicatori economici.

AMASE ‒ A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations. A research project aiming to understand and lessen social exclusion

Social exclusion of older adults represents a focal problem in Romania. It has a multidimensional character, manifesting in multiple areas: exclusion from social relations, from material resources, from services, from community and society. This paper presents the rationale of the AMASE project, our research and social policy objectives, as well as our work philosophy. Keywords: social exclusion; vulnerability; ageing; Norwegian grants.

Research note: Job Satisfaction and working from home in Romania, before and during Covid-19

Based on ICTs development, telework is a rapidly changing phenomenon (Eurofound, 2017) and has provoked many debates on how it influences people's lives (Allen, Golden and Shockley, 2015; Golden, 2009), allowing people to work from anywhere and anytime via laptops, tablets, and smartphones (Maitland and Thomson, 2014). The Covid-19 outbreak accelerated social change and led to a forced entry of entire segments of the workforce into telework. The change was steep in particular for countries with a lower pre-pandemic incidence of working from home, such as Romania. Using longitudinal data from an original series of surveys (Voicu et al. 2020) carried out in 2018 and during the Spring 2020 lockdown in Romania, the paper aims to explore the job satisfaction of those working-from-home in relation to work-life boundaries, before and during the quarantine period. Findings are useful for a deeper understanding of how new work arrangements influence tele-workers' perceptions of their quality of life. Results indicate that while before the pandemic, the job satisfaction of those working from home was increasing with the age of the respondent (the younger being more satisfied with working from home), that trend changed during quarantine, and job satisfaction increased significantly for people over 40. Additionally, working more hours before the pandemic is associated with lower job satisfaction scores during COVID-19 quarantine. Keywords: work from home; job satisfaction; WLB, pandemic; teleworkers. ●●●●● Bazată pe dezvoltarea TIC, telemunca reprezintă un fenomen de schimbare rapidă (Eurofound 2017) ce a provocat numeroase dezbateri cu privire la modul în care influențează viața oamenilor (Allen, Golden și Shockley 2015; Golden 2009), permițând acum acestora să lucreze de oriunde și oricând prin intermediul laptopurilor, tabletelor și smartphone-urilor (Maitland and Thomson 2014). Declanșarea crizei Covid-19 a accelerat schimbările sociale și a dus la o intrare forțată a întregii populații în telemuncă. Schimbarea accelerată s-a produs în special în țările cu incidență pre-pandemică scăzută în ceea ce privește experiența de a lucra de acasă, cum este cazul României. Folosind date longitudinale provenite dintr-un sondaj online despre munca de acasă (Voicu et al. 2020), efectuat în 2018 și în timpul carantinei din primăvara lui 2020 în România, lucrarea își propune să exploreze satisfacția muncii în rândul celor care lucrează de acasă, în raport cu limitele echilibrului dintre viața profesională și cea personală, înainte și în timpul perioadei de carantină. Constatările sunt utile pentru o înțelegere mai profundă a modului în care noile aranjamente de lucru influențează percepțiile telelucrătorilor asupra calității vieții. Rezultatele indică faptul că, în timp ce înainte de pandemie, satisfacția la locul de muncă a celor care lucrau de acasă scădea odată cu vârsta respondentului (cel mai tânăr fiind mai mulțumit de munca de acasă), această tendință s-a schimbat în timpul carantinei, iar satisfacția la locul de muncă a crescut exponențial pentru persoanele peste 40 de ani. În plus, a lucra mai multe ore înainte de pandemie este asociat cu scoruri mai mici de satisfacție la locul de muncă în timpul carantinei COVID-19. Cuvinte-cheie: munca de acasă; satisfacția muncii; „WLB”; pandemie; telelucrători.

Two facets of returnees’ entrepreneurship in Romania: Juxtaposing business owners and self-employed return migrants within a multi-method research framework

This paper contributes to the growing literature on the diversity of return migration by analysing the different types of small-scale entrepreneurship among returnees. Data from an original survey conducted among Romanian returnees and in-depth interviews with returnees in entrepreneurship are combined to reveal distinct profiles of returnee entrepreneurs and to illustrate their specific ways of thinking about entrepreneurship and migration. Currently, Romania is one of the most fertile settings to research intra-European return migration due to its important flows of temporary international migrants. The paper highlights that there are major differences between business owners and self-employed returnees in terms of entrepreneurship. Returnees who are business owners are those who benefited significantly more from migration than non-entrepreneur returnees—in terms of economic savings, human capital accumulation, and enhancement of their stocks of social capital; while returnees in self-employment reveal no significant differences for these migration outcomes compared to non-entrepreneur returnees. The distinction between the two groups of entrepreneurs has certain implications for origin states’ policies oriented towards stimulating return migration through programmes oriented towards returnees’ entrepreneurship. Keywords: Return Migration; Intra-European Migration; Entrepreneurship; Self-Employment; Multi-Method Social Research. „„„„ Articolul contribuie la literatura dedicată diversității migrației de revenire prin analiza unor tipuri diferite de antreprenoriat în rândul migranților reîntorși în țara de origine. Pentru a documenta profilurile specifice ale migranților care sunt antreprenori după revenire, sunt combinate date culese printr-un sondaj cu migranți reveniți în România și interviuri de profunzime cu migranți care au statutul de antreprenori după revenirea din străinătate. În prezent, România reprezintă unul dintre contextele excelente pentru cercetarea migrației de revenire datorită fluxurilor importante de migranți temporari internaționali. Lucrarea subliniază o serie de diferențe majore între migranții reveniți care au deschis mici afaceri și cei care lucrează pe cont propriu (de exemplu, sub formă de persoană fizică autorizată). Pe de o parte, migranții reveniți care dețin mici afaceri sunt cei care au beneficiat semnificativ mai mult din experiența de migrație comparativ cu reveniții non-antreprenori, în termeni de bani economisiți din migrație, acumulare de capital uman în străinătate și reconfigurarea capitalului social. Pe de altă parte, compararea profilurilor celor care lucrează pe cont propriu cu non-antreprenorii nu arată diferențe semnificative între cele două categorii în termeni de resurse acumulate prin experiența de migrație. Distincția dintre cele două tipuri de antreprenori poate avea implicații pentru politicile statelor de origine orientate către stimularea migrației de revenire prin programe centrate spre antreprenoriatul migranților reveniți. Cuvinte-cheie: migrație de revenire; migrație intra-europeană; antreprenoriat; angajare pe cont propriu; cercetare multi-metodă.

Sărăcia și inegalitățile socioeconomice. Provocări pentru politicile sociale în România postdecembristă

Poverty or social exclusion programs, under their multiple forms, are of decision makers' concerns at global, European, regional, and local levels. They emerge as the primary objectives of sustainable development strategies. The deepening of economic and social inequalities multiplied the risk of poverty or exclusion for highly vulnerable groups. Monitoring groups at risk of poverty and social marginalization, especially children and youth, is imperative today. Monitoring reports have been included in all country strategies and EU recommendations. In this context, measuring poverty in all its complexity using social indicators defined according to a common methodology at the European level might help identify specific cases of vulnerable persons, and provide effective support measures for groups exposed to the marginalization risk. In Romania, particular attention is paid currently to children, the group most exposed to poverty. Romania is ranked first with the highest percentage of children exposed to poverty or social exclusion, followed by Bulgaria and Greece. Finding social balance in a modern economic system presupposes promoting a highly equitable society with benefits and investments in essential sectors for equality and human development such as education, health, culture, social work, civic and political participation, etc. Sectorial social policies might increase the efficiency of social transfers for poverty or social exclusion reduction in an integrated modern vision. They might also ensure future increases in the quality of life for vulnerable groups or persons. Keywords: social policy; at-risk of poverty rate; at-risk of poverty or social exclusion; persistent poverty; severe material deprivation; economic and social inequality; social transfers. ●●●●● Programele de reducere a sărăciei sau excluziunii sociale sunt prezente în atenția decidenților politici la nivel global, european, regional și local. Ele apar ca obiective majore ale strategiilor de dezvoltare durabilă. Adâncirea masivă din ultima vreme a inegalităților economice și sociale a multiplicat riscul sărăciei sau excluziunii pentru grupurile vulnerabile. Monitorizarea situațiilor grupurilor cu risc de sărăcie și marginalizare socială, mai ales a copiilor și tinerilor, este un imperativ al prezentului. În acest context, măsurarea fenomenului sărăciei, în toată amploarea și complexitatea lui, prin indicatori sociali, clar definiți după o metodologie comună la nivel european, poate ajuta atât la identificarea cazurilor specifice de vulnerabilități cât și la stabilirea unor forme eficiente de sprijin pentru grupurile expuse riscului de marginalizare. În România, o atenție deosebită se îndreaptă cătrecopii, grupul cel mai expus sărăciei, ce a înregistrat pe perioada tranziției o rată ridicată a riscului de sărăcie sau excluziune socială. România se situează în țările membre UE pe primul loc cu procentul cel mai mare de copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Găsirea unui echilibru social în cadrul unui sistem economic modern presupune promovarea unei societăți înalt echitabile, cu beneficii și investiții în sectoare importante pentru egalitate și dezvoltare umană precum educație, sănătate, cultură, asistență socială, participare civică și politică etc.. Politicile sociale sectoriale, doar într-o viziune integrată modernă, pot să crească eficiența transferurilor sociale înreducerea sărăciei sau excluziunii sociale. Ele trebuie să asigure în viitor o creștere a calității vieții și pentru grupuri sau persoane vulnerabile. Cuvinte-cheie: politici sociale; rata riscului de sărăcie; risc de sărăcie sau excluziune socială; sărăcie persistentă; deprivare materială severă; inegalitate economică și socială; transferuri sociale.

State level agreed-upon factors contributing to more effective policymaking for public sector services for effective local-level work with NEETs

Supporting young people who are not in education, employment or training (NEET) represents a new global policy challenge. There is a need to increase knowledge about policymaking connected to multidisciplinary approaches in order to provide better services for NEET youth. This study focuses on interpretations by specialists in the youth field in Estonia regarding the current public policy support system for NEETs and the associated factors affecting the achievement of policy goals. Based on document analysis and semi-structured interviews with specialists from all levels of the national NEET support system, this study demonstrates that the cross-sectoral and multi-level public policy system for NEETs lacks sufficient understanding of the central aims. The support strategy is, rather, created for use within a single structure and does not have a common meaning from a system-wide perspective. State-level coordinating parties need a common understanding at the beginning of policy creation concerning the system’s long-term aims, information flow and performance, agreed-upon roles transcending sectors, and process management across structures. This change would enable better outreach and integrated services at the local level and be accurately based on the needs of youth with heterogeneous backgrounds whilst avoiding barriers at the individual case level. Keywords: NEET; policy creation; policy coordination; information flow; multidisciplinary service; Youth Guarantee; Estonia. ······ Sprijinirea tinerilor care nu se află nici în sistemul educațional nici în cel ocupațional sau de pregătire (NEET) reprezintă o provocare globală de tip nou. Există o nevoie de a spori cunoașterea asupra design-ul politicilor, în conexiune cu abordarea multidiciplinară, spre a pune la dispoziție servicii mai bune celor NEET. Acest articol se concentrează pe interpretările specialiștilor în domeniul tineretului din Estonia cu privire la sistemul actual de politici publice pentru NEET și la factorii asociați care influențează îndeplinirea scopurilor acestor politici. Pe baza analizelor de documente și a interviurilor semi-structurate cu specialiști de la toate nivelurile din sistemul de suport NEET, acest studiu demonstrează că politicile publice cros-sectoriale și de multinivel din Estonia duc lipsă de înțelegerea pe deplin a problemelor centrale. Strategia de suport este creată, mai degrabă, pentru a fi folosită într-o singură structură și nu are un înțeles comun cu perspectivă largă, de sistem global. Părțile care coordonează aceste strategii de la nivel de autoritate de stat necesită o înțelegere globală de la începutul creării politicilor cu privire la scopurile pe termen lung ale sistemului, cu privire la fluxul de informații și la performanțe, să se pună de comun acord asupra rolurilor transsectoriale și asupra proceselor manageriale transstructurale. Această schimbare va permite o mai bună putere de pătrundere a acestor servicii integrate la nivel local și o centrare mai precisă pe nevoile tinerilor cu backgrounduri diferite, în timp ce barierele diferitelor cazuri individuale vor fi evitate. Cuvinte-cheie: NEET; design de politici; coordonare de politici; flux de informații; servicii multidisciplinare; Youth Guarantee; Estonia.

Change and Continuity in Precariousness: Labour Market Policy, Gendered Pathways and COVID-19 Crisis

The paper employs a theoretically grounded analysis on precarious employment interrelated with gender-based inequalities and labour market changes in the recent COVID-19 outbreak. The concept of precariousness involves a complex understanding of the insecurity of continuous employment on both institutional and individual level. While the post-Fordist society marked radical changes in the labour market, recent neoliberal policies created new vulnerable groups that experience insecurity, the blocking of professional opportunities and insufficient income over time. This article builds on the idea that the 'stable' and 'flexible' labour market normalized the work insecurity in the context of the economic crises and led to precariousness. Work-related insecurity occurs in a gender-segregated labour market. For the exploration of ongoing processes of the precarization phenomenon, this article focuses on the connection between multidimensional concepts covering the economic, social and psychological consequences of labour insecurity. First, the paper aims to discuss a theory-based conceptualisation of precariousness understood as a multidimensional phenomenon in research literature. Second, the paper includes secondary empirical data on precarious employment, absence from work and COVID impact on gender-segregated labour market at the EU level from Eurostat (2020), EIGE (2020), ILO (2020) and Eurofound (2021). Finally, the results problematises existing approaches on precarious employment and gender inequalities in the context of labour market changes of the COVID-19 crisis. Keywords: precariousness; COVID-19 outbreak; gender roles; labour market; absence of work. ●●●●● Articolul cuprinde o analiză fundamentată asupra ocupării precare, în conexiune cu inegalitățile de gen și schimbările apărute pe piața muncii în contextul pandemiei de COVID-19. Conceptul de ”precaritate” implică, în prezenta analiză, o înțelegere complexă asupra nesiguranței ocupării pe termen lung, atât la nivel instituțional, cât și individual. Contextul societal al perioadei post-fordiste a marcat schimbări radicale pe piața muncii prin politici neoliberale și a condus la crearea de grupuri vulnerabile care experimentează nesiguranța ocupării, lipsa oportunităților profesionale pe termenlung și venituri insuficiente. Acest articol este construit în jurul ideilor neoliberale conform cărora piața muncii „stabile” și „flexibile” a normalizat nesiguranța ocupării îndeosebi în contextul crizelor economice și a condus la căderea în precaritate. Insecuritatea ocupării apare pe o piață a muncii care este segregată pe considerente de gen. Pentru explorarea proceselor implicate în fenomenul de precarizare a ocupării, acest articol se concentrează pe legătura dintre conceptele teoretice multidimensionale care acoperă consecințele insecurității muncii la nivel economic, social și psihologic. În primul rând, articolul își propune o analiză conceptuală bazată pe teorii ale precarității din literatura științifică. În al doilea rând, articolul include o analiză secondară de date empirice privind indicatori ai ocupării precare, absenței de la locul de muncă și impactul COVID asupra pieței muncii segregate pe considerente de gen, la nivelul UE. Datele prezentate sunt din Eurostat (2020), EIGE (2020), ILO (2020) și Eurofound (2021). În cele din urmă, rezultatele problematizează abordările teoretice recente privind ocuparea precară și inegalitățile de gen în contextul schimbărilor apărute pe piața forței de muncă în contextul crizei de COVID-19. Cuvinte-cheie: precaritate; pandemia COVID-19; roluri de gen; piatamuncii; absențade la locul de muncă.

Problematica sărăciei în România în perioada 1990−2020

The entire world, including the countries of the European Union, has been facing economic and financial difficulties for several years, which has somewhat affected the countries where people's lives are compared with the concept under our debate, that of welfare. The scientific approach of this study is to compare the most important and used types of salary income in the purchase of various food, non-food and service products on the market. The paper highlights the importance of the consumption model for the realistic measure of the phenomenon of poverty in a country or in a certain period of time, and of course, the measures/policies that can be taken/applied to reduce poverty, support vulnerable groups, and estimate the required costs, the satisfaction of urgent needs. Keywords: poverty; methods of measuring poverty; poverty threshold; incomes; consumption. ●●●●● Întreaga lume, inclusiv ţările Uniunii Europene, se confruntă de câţiva ani cu dificultăţi economice şi financiare, ceea ce a afectat întrucâtva şi ţările unde viaţa oamenilor se raportează la conceptul supus dezbaterii noastre, acela de bunăstare. Demersul științific al acestui studiu este de a compara cele mai importante şi utilizate tipuri de venituri salariale cu achiziţionarea diverselor produse alimentare, nealimentare şi de servicii de pe piață. Lucrarea pune în valoare importanţa modelului de consum pentru dimensionarea realistă a fenomenului sărăciei într-o ţară sau într-o anumită perioadă de timp şi desigur, măsurile ce se pot lua în vederea diminuării căderii în sărăcie, sprijinirea grupurilor de populaţie vulnerabilă şi estimarea costurilor cerute de satisfacerea unor nevoi stringente. Cuvinte-cheie: sărăcie; metode de măsurare a sărăciei; prag de sărăcie; venituri; consum.